Legendele Podului Minciunilor din Sibiu

De peste 140 de ani, Podul Minciunilor din Sibiu ascunde nu mai puțin de patru frumoase legende cu adevărat surprinzătoare.

Dat  în folosință în anul 1860 pentru a facilita accesul negustorilor din Piața Mică în Piața Hued, a fost al doilea pod european ridicat din fontă. Care sunt legendele Podului Minciunilor din Sibiu.

Legendele Podului Minciunilor din Sibiu

Potrivit digi24.ro, o primă legendă spune că acest pod era cel mai adesea traversat de tinerii îndrăgostiți, care-și jurau iubire pe veci. Fetele își dădeau cuvântul de onoare că sunt fecioare. Dar după noaptea nunții bărbații constatau adesea că acestea au mințit. Acestea erau pedepsite, fiind târâte de păr până pe pod, apoi aruncate. Tot despre Podul Mincinoșilor din Sibiu se crede că era un loc obișnuit în care își dădeau întâlnire tinerii care studiau la Academia Militară cu tinere domnișoare. Surpriza consta în faptul că domnii nu mai apăreau lăsându-le pe domnițe să aștepte în zadar.

Străbătut de negustori care îi înșelau pe localnici

O ultimă legendă vorbește despre faptul că podul a fost străbătut pe vremuri de negustori care obișnuiau să-I înșele pe localnici. Atunci când un astfel de negustor era prins, acesta era aruncat în apă. Cea mai cunoscută legendă este că podul are urechi și o putere greu de imaginat. La fiecare minciună auzită, aceste se scutură din toate încheieturile și se prăbușește, aducând mincinosul cu picioarele pe pământ.

Biserica Arcadelor

Potrivit cronicarilor vremii, la început podul a fost ridicat din lemn. Emil Sigerius a relatat că la 1771 “trecerea pe sub podul minciunilor este iluminată noaptea de trei lanterne şi păzită de trei santinele”. Până la construirea acestui pod, accesul între cele două sectoare ale pieţei se făcea pe sub un conglomerat de clădiri, demolat în 1851.

Zidul care susţine scara înglobează un ancadrament pătrat din piatră, vestigiu al unei construcţii medievale. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, accesul în cetate se făcea printr-un tunel curbat, ce trecea pe sub un rând de case. La reconstrucția scărilor în anii 1850, doar scara de pe latura estică a fost realizată integral. Cea de pe latura vestică a fost realizată până la jumătate. Tunelul se termina la sud sub Biserica Arcadelor. O clădire mai veche, transformată la începutul secolului al XVIII-lea în biserică evanghelică.

 

Comentariile sunt închise trackbacks dar pingback-urile sunt posibile.