De ce bârfim și de ce suntem curioși despre vedete. Părerea specialiștilor

De multe ori, unii oameni ajung să trăiască pentru bârfe. Sau chiar să trăiască din așa ceva. Poate că nu întâmplător, acum vreo 60 de ani, ziarul National Enquirer şi-a schimbat politica editorială, iar știrile înspăimântătoare au fost schimbate cu titluri din zona de scandal şi informații, exagerate, pe alocuri, despre persoane publice. Această nouă viziune i-a oferit publicației National Enquirer acces la publicul larg, interesat, adesea, de tot felul de zvonuri și povești proaspăt descoperite despre vedetele de peste ocean.

Dar ce se întâmplă în mintea omului atunci când bârfește, de ce o face, și cât de bună sau rea este această acțiune? Ei bine, psihologii sunt de parere că bârfa ține de natura umană, iar ceea ce pare greu de crezut sau acceptat abia acum urmează. Se pare că toți oamenii sunt mult mai atenți și implicați atunci când dialogul pe care îl au cu cineva este ‘’îndrumat’’ de bârfă. De aici… fie că vrem sau nu să recunoaștem, descoperim împreună că ceea ce susțin specialiștii ne cam caracterizează.

Pare-se că nu este, totuși, nimic greșit la noi, oamenii de azi. Și asta pentru că încă din timpurile preistorice oamenii erau de-a dreptul fascinați de cum trăiesc și ce fac cei care sunt mai bine decât ei, din punct de vedere social. Bârfa își face loc în viața noastră chiar în primii ani de viață, atunci cand, în afara casei și în absența părinților, începem să ne comparăm cu alții“, susține un expert in comportamentul uman.

Cercetătorii de la o universitate de peste ocean au descoperit că un om bârfește sau participă la bârfă în jur de 52 de minute pe zi. Și când spunem om, nu ne referim doar la femei, așa cum multă lume greșit ar crede. Deși bârfitul este asociat de multe ori cu reprezentantele sexului frumos și se spune că doar ele sunt preocupate de povești de după perdea, adevărul este că și bărbații sunt la fel de bârfitori.

Laurent Begue, psiholog social, susține că „60% din conversațiile dintre adulți au ca subiect o a treia persoană’’. Cu toate acestea, cele mai multe dintre bârfe sunt inofensive. Totodată, aproximativ 20% din tot ceea ce discutăm este reprezentat prin argumente evaluative sau negative, iar poveștile despre alții leagă, de multe ori, prietenii. În plus, psihologii sunt de părere că este normal și, în egală măsură, inevitabil să vorbim (și) despre persoane care, uneori, nu sunt de față.  Bârfim pentru a ne spune nemulțumirile, pentru a atrage simpatia celor din jur. Sau chiar ajutorul.

Dar de ce ne atrage viața vedetelor

Oamenii considerați importanți din punct de vedere social, fie că vorbim despre actori, muzicieni sau chiar vedete de-o vară, atrag ca un magnet marele public, prin faptul că par de neatins. Ba chiar se creează falsa impresie colectivă că viața lor este perfectă. Pozele lor de pe Instagram arată luxul, casele lor sunt impunătoare, partenerii lor de viață dorm în sala de fitness. Chipurile. Totuși, prin acest tip de etalare, care conturează viața ideală, persoanele publice stârnesc curiozitate. Dincolo de asta, vrem să-i vedem și atunci când ei nu știu că sunt filmați, fotografiați și devorăm imaginile realizate de paparazzi cocoțați în copacul de lânga casa lui Prigoană. În același timp, poate că avem și o oarecare doză de răutate, uneori. Și poate că nu întâmplător ne revoltăm exagerat atunci când o vedetă sau pur si simplu o persoană bine-poziționată social dă bucluc. Și dacă și-a creat singură buclucul..ajungem să aruncăm cu un soi de ură, pe alocuri. Acesta este un comportament izvorât din bârfă și dus la extrem. Poate că facem asta pentru că ne place să fim ascultați, poate o facem doar pentru faptul că e la modă subiectul cu Margherita de la Clejani, sau poate că o facem mânați de spiritul de turmă. Cert este că între bârfă, păreri înfierbântate și ură este o distanță mică.

Comentariile sunt închise trackbacks dar pingback-urile sunt posibile.